SFẤRLĂ, sfârle, s.f. (Reg.) 1. Bobârnac. 2. Bot, rât. – Et. nec.

SFÂRLĂ s. v. bobârnac, bot, câră, prâsnel, rât, sfârlează, titirez.

sfârlă s. f., g.-d. art. sfârlei; pl. sfârle

SFÂRL//Ă ~e f. Lovitură dată cu degetul (mai ales cu cel mijlociu) îndoit şi sprijinit de cel mare şi apoi eliberat brusc; bobârnac. /cf. sfâr, a azvârli

sfârlă, sfârle, s.f. (reg.) 1. bobârnac. 2. bot, rât. 3. (peior.) gură. 4. (înv. şi reg.) jucărie mică de copii care se învârteşte pe o suprafaţă plană; sfârlează, titirez, prâsnel. 5. (pop.) femeie slabă şi iute în mişcări. 6. (reg.) obiect de dimensiuni reduse. 7. (reg.) băţ prevăzut cu două găuri şi cu o sfoară, care se fixează în buza unui cal, ca să nu se mişte la potcovit. 8. (reg.) colibă din lemn într-o pădure. 9. (reg.) peştişor de râu; zvârlugă.