SPOIÁLĂ, spoieli, s.f. Faptul de a (se) spoi; spoit¹, văruială. ♦ (Concr.) Strat protector cu care se acoperă suprafaţa unui obiect. ♦ Fig. Însuşire superficială a unor maniere civilizate, a unor noţiuni de cultură etc.; pospăială. ♦ (Peior.) Fard. [Pr.: spo-ia-] – Spoi + suf. -eală.

SPOIÁLĂ s. v. fard, lustru.

SPOIÁLĂ s. v. văruit.

spoiálă s. f., g.-d. art. spoiélii; pl. spoiéli

SPO//IÁLĂ ~iéli f. 1) v. A SPOI. 2) Strat subţire de metal inoxidabil protector. 3) fig. Lucru superficial care produce o impresie înşelătoare; poleială; pospăială. [G.-D. spoielii; Sil. spo-ia-] /a spoi + suf. ~eală