UNCHI, unchi, s.m. 1. Bărbat considerat în raport cu copiii fraţilor şi surorilor sale, în raport cu copiii fraţilor şi surorilor soţiei sale sau în raport cu copiii verilor şi verişoarelor sale; termen cu care se adresează acestui bărbat nepoţii; grad de rudenie astfel stabilit; unchiaş. 2. Termen de respect cu care o persoană mai tânără se adresează unui bărbat mai în vârstă. – Lat. avunculus.

UNCHI s. (reg.) unchiaş, tată bătrân, tată moş, (prin Ban. şi Transilv.) mătuşoi, (Mold.) moş, (Olt., Ban. şi Transilv.) uică. (~ul Petre, fratele mamei.)

unchi s. m., pl. unchi, art. únchii

UNCHI ~ m. 1) (folosit şi ca termen de adresare) Frate sau văr al unuia dintre părinţi, în raport cu copiii acestora; moş. 2) pop. (folosit şi ca termen respectuos) Bărbat în vârstă. /<lat. avunculus