ZÁRVĂ s.f. 1. Gălăgie, zgomot mare, hărmălaie, tărăboi; p. ext. mişcare, agitaţie, tulburare, frământare. 2. Ceartă, scandal, gâlceavă. – Cf. ucr. zarva.

ZÁRVĂ s.f. ~ (din sl. zarŭvati < rŭvati = a (se) lupta; cf. slovac. zrvati)

ZÁRVĂ s. 1. v. hărmălaie. 2. v. agitaţie. 3. v. ceartă.

zárvă s. f., g.-d. art. zárvei

ZÁRV//Ă ~ e f. 1) Zgomot mare (de glasuri, de mijloace de transport etc.); larmă; gălăgie. 2) Schimb de vorbe răstite (între două sau mai multe persoane); ceartă. [G.-D. zarvei] /cf. ucr. zarva