ACCÉS, accese, s.n. 1. Posibilitatea de a pătrunde, drept de ajunge până într-un loc sau pâna la o persoană; p. ext. intrare. ♢ Cale (sau drum, şosea) de acces = drum care face legătura cu o şosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porţiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o şosea mai înaltă, pe un pod etc. ♢ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. 2. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă, şi care se repetă de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violentă (şi trecătoare) a unei stări sufleteşti. – Din fr. accès, lat. accessus.

ACCÉS s. 1. v. intrare. 2. v. criză.

accés (intrare) s. n., pl. accése

accés (stare morbidă, izbucnire) s. n., pl. accése

ACCÉS² ~e n. 1) Manifestare violentă a unei boli; criză; atac. ~ de nervi. 2) fig. Manifestare violentă a unei stări sufleteşti. ~ de furie. /<lat. accessus, fr. acces

ACCÉS¹ ~uri n. Posibilitate sau drept de a ajunge, de a pătrunde sau de a intra undeva. /< lat. accessus, fr. acces

ACCÉS s.n. ~ 3. (Inform.) Proprietate a sistemelor de memorie de a permite înregistrarea şi regăsirea informaţiei.

ACCÉS, -se s.n. Posibilitatea de a pătrunde; intrare -Din fr. Accès

ACCÉS s.n. 1. Posibilitate de a ajunge, de a pătrunde într-un anumit loc, la cineva etc.; intrare, loc pe unde se pătrunde undeva. 2. (Med.) Simptome care apar brusc şi determină o stare acută a unei boli. ♦ (Fig.) Izbucnire trecătoare şi violentă a unei stări sufleteşti. 3. (Cib.) Proprietatea sistemelor de memorie de a permite înregistrarea şi regăsirea informaţiei. [Pron. ac-ces, pl. -se, -suri. / < fr. accès, cf. lat. accesus < accedere – a sosi, a ajunge].

accés (-se), s.n. – Posibilitate de a pătrunde; intrare. Fr. accès. – Der. (din fr.) accesibil, adj.; accesoriu, adj.; accesorii, s.f. pl.; inaccesibil, adj.

accés (-se), s.n. – Posibilitate de a pătrunde; intrare. Fr. accès. – Der. (din fr.) accesibil, adj.; accesoriu, adj.; accesorii, s.f. pl.; inaccesibil, adj.