ACUZÁŢIE, acuzaţii, s.f. Acuzare, învinuire, învinovăţire. – Din fr. accusation, lat. accusatio.

ACUZÁŢIE s. 1. acuzare, învinovăţire, învinuire, (livr.) acuză, culpabilizare, incriminare, incriminaţie, (pop.) pâră, (înv.) pârâtură, pricină, prihană. (O ~ neîntemeiată.) 2. (JUR.) inculpare, (livr.) incriminare, incriminaţie (Punere sub ~).

acuzáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. acuzáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. acuzáţiei; pl. acuzáţii, art. acuzáţiile (sil. -ţi-i-)

ACUZÁŢIE s.f. Acuzare, învinuire, învinovăţire. [Gen. -iei, var. acuzaţiune s.f. / cf. fr. accusation, lat. accusatio].