ADÂNCITÚRĂ, adâncituri, s.f. Parte adâncită, scobită a unei suprafeţe; scufundătură. [Var.: adâncătúră s.f.] – Adânci + suf. -tură.

Adâncitură ≠ ridicătura

ADÂNCITÚRĂ s. 1. adâncătură, cufundătură, scobitură, scufundătură, (pop. şi fam.) scofâlcitură, (înv. şi reg.) scorbelitură. (~ a solului.) 2. v. scobitură. 3. scobitură, (pop.) găvan, (reg.) leafă. (~ unei linguri.) 4. v. gaură. 5. v. nişă.

adâncitúră s. f., g.-d. art. adâncitúrii; pl. adâncitúri

ADÂNCITÚR//Ă ~i f. Parte adâncă sau concavă a unei suprafeţe. /a adânci + suf. ~itură

adancitura in pamant(zidita sau boltita) care serveste ca loc de trecere , 2 . loc ingust si intunecos de trecere,format din ramutile copacilor