ADÉPT, -Ă, adepţi, -te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care aderă la convingerile cuiva; partizan al unei idei, teorii, doctrine etc. – Din fr. adepte.

Adept ≠ adversar, potrivnic

ADÉPT s. partizan, susţinător, (rar) părtaş, (înv.) părtean. (~ al unei doctrine.)

adépt adj. m., s. m., pl. adépţi; f. sg. adéptă, pl. adépte

ADÉP//T ~ţi m. Persoană care aderă la o doctrină, la o idee sau care împărtăşeşte convingerile cuiva. /<fr. adepte

ADÉPT, -Ă s.m. şi f. Cel care se alătură convingerilor cuiva; partizan al unei teorii, al unei idei etc. ♦ Iniţiat în misterele unei secte, în secretele unei ştiinţe, ale unei arte etc. [< fr. adepte, cf. it. adepto < lat. adeptus – câştigat].