|
alcătuitor. 4 rezultate gasite
ALCĂTUITÓR, -OÁRE, alcătuitori, -oare, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care intră în compoziţia unui lucru; constitutiv. 2. S.m. şi f. Persoană care alcătuieşte ceva. [Pr.: -tu-i-] – Alcătui1 + suf. -tor.
ALCĂTUITÓR adj. v. component.
alcătuitór adj. m., s. m., pl. alcătuitóri; f. sg. şi pl. alcătuitoáre
ALCĂTUIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care intră în componenţa unui lucru; care face parte din ceva. Elemente ~oare. /a alcătui + suf. ~itor
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|