ALPÍN, -Ă, alpini, -e, adj. Care aparţine sau care este caracteristic munţilor Alpi sau, p. ext., regiunilor muntoase înalte; alpestru. – Din fr. aplin, lat. alpinus.

ALPÍN adj. (GEOGR.) (livr.) alpestru. (Vegetaţie ~.)

alpín adj. m., pl. alpíni; f. sg. alpină, pl. alpíne

ALPÍN ~ă (~i, ~e) Care ţine de munţii Alpi şi de regiunile muntoase înalte. Păşuni ~e. Sport ~. /<fr. alpin, lat. alpinus

ALPÍN, -Ă adj. Caracteristic munţilor Alpi. ♦ (P. ext.) Care se află, trăieşte în regiunile muntoase înalte; alpestru. [Pl. -ni, -ne. / < fr. alpin, it. alpino, cf. Alpi – munţi în Europa].