AMFÍBIU, -IE, amfibii, adj., s.n. I. Adj. 1. (Despre fiinţe) Care poate trăi şi în apă şi pe uscat sau care are o fază de dezvoltare în apă şi una pe uscat. 2. Fig. Care are o natură sau un aspect dublu. II. S.n., adj. (Avion, automobil sau tanc) care este special construit, spre a putea fi utilizat atât pe uscat, cât şi pe apă. – Din fr. amphibie.

amfíbiu adj. m. [-biu pron. -biu], f. amfíbie (sil. -bi-e); pl. m. şi f. amfíbii

amfíbiu s. n. [-biu pron. -biu], art. amfíbiul; pl. amfíbii, art. amfíbiile (sil. -bi-i-)

AMFÍBI//U ~e (~i) 1) şi substantival (despre animale) Care poate avea viaţă terestră şi acvatică. 2) (despre vehicule) Care se deplasează pe uscat şi pe apă. 3) (despre avioane) Care poate ateriza şi ameriza. [Sil. -biu] /<fr. amphibie

AMFÍBIU, -IE adj., s.m. şi f. 1. (Animal) care trăieşte în apă şi pe uscat sau care are o fază de dezvoltare în apă şi alta pe uscat. ♦ (Despre vehicule) Adaptat pentru a putea funcţiona şi circula pe apă şi pe uscat. 2. (Fig.) Care are o natură dublă, care aparţine de stări deosebite. // s.n. Avion de tip vechi, capabil atât să aterizeze cât şi să amerizeze. ♦ (şi s.f.) Automobil sau tanc echipat special pentru a putea merge şi prin apă. [< fr. amphibie, cf. gr. amphi – de amândouă părţile, bios – viaţă].