ANVERGÚRĂ, anverguri, s.f. 1. Desfăşurare, întindere. ♢ Loc. adj. De mare anvergură = pe plan mare; vast, atotcuprinzător. 2. Distanţă între extremităţile aripilor unui avion. ♦ Distanţă între vârfurile aripilor întinse la păsări, fluturi şi liliac. – Din fr. envergure.

ANVERGÚRĂ s. (fam. fig.) calibru. (Spectacol de mare ~.)

anvergúră s. f., g.-d. art. anvergúrii; pl. anvergúri

ANVERGÚR//Ă ~i f. 1) Distanţă dintre extremităţile aripilor unui avion sau ale unei păsări. 2) Importanţă a unei acţiuni; amploare. ♢ De mare ~ de mare amploare. /<fr. envergure

ANVERGÚRĂ s.f. 1. Distanţa dintre extremităţile aripilor unui avion. 2. (Rar) Desfăşurare. ♢ De mare anvergură = făcut pe plan mare; vast. [< fr. envergure].