APROPIÉRE, apropieri, s.f. Acţiunea de a (se) apropia şi rezultatul ei. ♢ Loc. adv. (Local) În apropiere = aproape, în vecinătate. Prin apropiere = undeva aproape. Din apropiere = de undeva de aproape. [Pr.: -pi-e-] – V. apropia.

Apropiere ≠ depărtare, distanţiere, îndepărtare

APROPIÉRE s. 1. (local) împrejurime, jur, preajmă, vecinătate, (livr.) proximitate, (reg.) meleag, (prin Transilv.) preabăt, (înv.) împrejmuire, împrejur, prejmet, prejmuire. (Se află prin ~.) 2. v. preajmă. 3. v. potrivire.

apropiére s. f. (sil. -pro-pi-e-), g.-d. art. apropiérii; pl. apropiéri