ARÍD, -Ă, arizi, -de, adj. (Despre soluri, teritorii etc.) Uscat²; neroditor, sterp. ♢ Fig. Text arid. – Din fr. aride, lat. aridus.

Arid ≠ fertil, mănos, roditor, rodnic

ARÍD adj. 1. sec, uscat, (rar) secetos, (înv. şi reg.) secăţiu, (înv.) secăţiv. (Un teren de piatră ~.) 2. neproductiv, neroditor, sterp. (O câmpie ~.) 3. v. secetos.

aríd adj. m., pl. arízi; f. sg. arídă, pl. aríde

ARÍ//D ~dă (~zi, ~de) 1) (despre sol) Care nu este roditor; steril; sterp. 2) (despre climă) Care se caracterizează printr-o umiditate scăzută. 3) fig. (despre texte şi scrieri) Care este sărac în idei, în imagini. /<fr. aride, lat. aridus

ARÍD, -Ă adj. 1. (Despre sol) Uscat; sterp, neproductiv. 2. (Fig.) Sărac în idei, în imagini; sec, insensibil. [< fr. aride, cf. lat. aridus – sec].