ASAMBLÁRE, asamblări, s.f. Acţiunea de a asambla şi rezultatul ei. – V. asambla.

Asamblare ≠ demontare, dezasamblare

ASAMBLÁRE s. asamblaj, fixare, îmbinare, împreunare, montaj, montare, reunire, unire. (~ elementelor unui sistem.)

asambláre s. f., g.-d. art. asamblării; pl. asamblări

ASAMBLÁRE s.f. 1. Acţiunea de a asambla. 2. (Inform.) Operaţia de traducere în limbaj de maşină a unui program de către asamblor (2). (din asambla)

ASAMBLÁRE s.f. Acţiunea de a asambla şi rezultatul ei. [< asambla].