ASOLAMÉNT, asolamente, s.n. Tehnică a împărţirii unui teren cultivabil în mai multe loturi (în raport cu numărul de plante care urmează a fi cultivate) şi a repartizării prin rotaţie a fiecărei plante pe un lot anumit. – Din fr. assolement.

asolamént s. n., pl. asolaménte

ASOLAMÉNT ~e n. Succesiune a culturilor pe acelaşi teren (însoţită de lucrări corespunzătoare), cu scopul de a păstra fertilitatea solului. ~ de nutreţ. /<fr. assolement

ASOLAMÉNT s.n. (Agr.) Tehnică de cultivare a pământului constând în împărţirea unui teren cultivabil în parcele, pe care se cultivă un anumit grup de plante. [Pl. -te. / < fr. assolement].