ATONÍE s.f. Reducere a elasticităţii unui ţesut, în special a muşchilor. ♦ Stare fizică ce se manifestă prin lipsă de putere. – Din fr. atonie.

atoníe s. f., art. atonía, g.-d. art. atoníei

ATONÍE f. Stare patologică care constă în slăbirea elasticităţii ţesuturilor; lipsă de putere; slăbiciune fizică. ~ a muşchilor. /<fr. atonie

ATONÍE s.f. Slăbire a elasticităţii ţesuturilor; lipsă de putere, de vitalitate; moliciune. [Gen. -iei. / < fr. atonie, cf. gr. atonie – moleşeală].