BATJOCORITÓR, -OÁRE, batjocoritori, -oare, adj. Care batjocoreşte. Batjocori + suf. -tor.

BATJOCORITÓR adj. 1. zeflemist, zeflemitor, (înv.) batjocoros. (Atitudine ~oare.) 2. sarcastic, (livr.) sardonic, (fig.) caustic, incisiv, usturător. (Ton ~.) 3. v. dispreţuitor. (Comportare ~oare.)

batjocoritór adj. m., pl. batjocoritóri; f. sg. şi pl. batjocoritoáre

BATJOCORIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care batjocoreşte; de batjocură. Cuvinte ~oare. Vorbă ~oare. 2) Care vădeşte batjocură; cu batjocură. Atitudine ~oare. /a batjocori + suf. ~tor