BELADÓNĂ, beladone, s.f. (Bot.) Mătrăgună. ♦ Medicament făcut din frunzele şi rădăcinile acestei plante. – Din fr. belladone.

BELADÓNĂ s. v. mătrăgună.

beladónă s. f., g.-d. art. beladónei; pl. beladóne

BELADÓN//Ă ~e f. 1) Plantă erbacee otrăvitoare, cu flori brune-violete şi cu fructe negre lucioase, întrebuinţate în medicină; mătrăgună. 2) Preparat farmaceutic, obţinut din acestă plantă. Extract de ~. [G.-D. beladonei] /<fr. belladone

BELADÓNĂ s.f. Mătrăgună. ♦ Medicament preparat din frunzele acestei plante. V. atropină. [< fr. belladone, cf. it. belladonna].

BELADÓNĂ s. f. 1. plantă cu flori brune-violete şi fructe negre care conţine diverşi alcaloizi (atropina etc.); mătrăgună. 2. medicament preparat din rădăcinile şi din frunzele acestei plante. (<fr. belladone, it. belladonna)