BENZÉN, benzeni, s.m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, şi care se foloseşte, ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuşi organici etc. – Din fr. benzène.

BENZÉN s. (CHIM.) benzol. (~ul este un lichid incolor volatil.)

benzén s. m., pl. benzéni

BENZÉN ~i m. Hidrocarbură lichidă incoloră, extrasă din gudronul de huilă şi din petrol, având diferite întrebuinţări în industria chimică, farmaceutică, a parfumurilor etc. /<fr. benzene

BENZÉN s. m. hidrocarbură aromatică, lichid incolor, volatil, din gudronul de huilă şi întrebuinţată larg în industrie. (<fr. benzène)

BENZÉN s.n. Hidrocarbură lichidă incoloră obţinută din gudronul de huilă şi întrebuinţată larg în industrie; benzol. [Pl. -nuri (s.m.) -ni. / < fr. benzène].