BESTIÁL, -Ă, bestiali, -e, adj. De bestie, ca de bestie; de o cruzime feroce; animalic, sălbatic, fioros. [Pr.: -ti-al] – Din fr. bestial, lat. bestialis.

BESTIÁL adj. animalic, feroce, fioros, sălbatic. (Gest ~.)

bestiál adj. m. (sil. -ti-al), pl. bestiáli; f. sg. bestiálă, pl. bestiále

BESTIÁL ~ă (~i, ~e) (despre persoane) Care este asemănător cu bestiile; cu manifestări de bestie. 2) (despre manifestări ale persoanelor) Care este propriu bestiilor; (ca) de bestie. O furie ~ă. Cu purtări ~e. [Sil. -ti-al] /<lat. bestialis, fr. bestial

BESTIÁL, -Ă adj. de bestie; animalic; feroce, crud, inuman. (<fr. bestial, lat. bestialis)

BESTIÁL, -Ă adj. De bestie; animalic; feroce. [Pron. -ti-al. / cf. fr. bestial, lat. bestialis].