|
|
bibic. 7 rezultate gasite
BIBÍC1, bibici, s.m. (Ornit.) Nagâţ. – Din magh. bibic.
BIBÍC2 -Ă, bibici, -ce, s.m. şi f. (Fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. – Cf. b i b i.
BIBÍC s. v. nagâţ.
bibíc (pasăre, persoană) s. m., pl. bibíci
BIBÍ//C ~ci m. Pasăre migratoare de baltă, de talie mică, cu moţ şi cu penaj colorat; nagâţ. /<ung. bibic
bibíc (-ci), s.m. – (Trans.) Nagîţ. Mag. bibic (Cihac, II, 512).
bibíc (-ci), s.m. – Iubit. Var. (înv.) bibi. Fr. bibi. Cuvînt fam., ca şi der. bibică, s.f. (iubită).
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
