BIOXÍD, bioxizi, s.m. Oxid care conţine doi atomi de oxigen. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. bioxyde.

BIOXÍD s. (CHIM.) 1. dioxid. 2. bioxid de azot = hipoazotidă; bioxid de carbon = anhidridă carbonică; bioxid de siliciu = silice; bioxid de sulf = anhidridă sulfuroasă, sulf volatil; bioxid de titan = alb de titan.

bioxíd s. m. (sil. bi-o-), pl. bioxízi

BIOXÍ//D ~zi m. v. DIOXID. /<fr. byoxyde

BIOXÍD s. m. compus chimic în a cărui moleculă intră doi atomi de oxigen pentru fiecare atom al celuilalt element; dioxid. o ~ de carbon = gaz incolor în natură sau care se formează în procesele de oxidare a substanţelor organice, de fermentaţie etc. (<fr. bioxyde)

BIOXÍD s.m. Compus chimic în a cărui moleculă intră doi atomi de oxigen pentru fiecare atom al celuilalt element. ♢ Bioxid de carbon = gaz incolor din atmosferă, care se formează prin arderea carbonului şi a compuşilor săi. [< fr. bioxyde].