BOCÁNC, bocanci, s.m. Gheată rezistentă, pentru militari, sportivi etc. făcută din piele şi talpă groasă. – Din magh. bakancs.

BOCÁNC s. gheată, (Transilv.) papuc, (arg.) sabot. (~ de fotbalist.)

bocánc s. m., pl. bocánci

BOCÁN//C ~ci m. mai ales la pl. Gheată confecţionată din material brut şi durabil, având talpa groasă şi grea. /<ung. bakancs

bocánc (-ci), s.m. – Gheată rezistentă, botină. – Var. bocancă, bocînc(i), boconci. Mag. bakancs (Cihac, II, 483; Gáldi, Dict., 109). Se spune mai ales despre încălţămintea folosită în armată, fapt pentru care cuvîntul este cunoscut în toate regiunile. – Der. bocîncar, s.m. (cizmar).

bocánc (-ci), s.m. – Gheată rezistentă, botină. – Var. bocancă, bocînc(i), boconci. Mag. bakancs (Cihac, II, 483; Gáldi, Dict., 109). Se spune mai ales despre încălţămintea folosită în armată, fapt pentru care cuvîntul este cunoscut în toate regiunile. – Der. bocîncar, s.m. (cizmar).