BOROBOÁŢĂ, boroboaţe, s.f. (Fam.) Poznă, neghiobie, faptă necugetată. – Et. nec.

BOROBOÁŢĂ s. v. poznă.

boroboáţă s. f., g.-d. art. boroboáţei; pl. boroboáţe

BOROBOÁŢ//Ă ~e f. Faptă nesocotită cu urmări neplăcute, dar lipsită de gravitate; poznă; năzbâtie; bazaconie; şotie. [Sil. -boa-ţă] /Orig. nec.