BOVÍN, -Ă, bovini, -e, adj., s.f. 1. Adj. De bou; din familia sau din speţa boului. 2. S.f. (la pl.) Subfamilie din familia rumegătoarelor, având ca tip boul; (şi la sg.) animal care face parte din această subfamilie. – Din fr. bovin, lat. bovinus.

bovín adj. m., pl. bovíni; f. sg. bovínă, pl. bovíne

BOVÍN ~ă (~i, ~e) Care ţine de specia boului; propriu boului. Rasă ~ă. /<lat. bovinus, fr. bovin

BOVÍN, -Ă I. adj. 1. referitor la bou. 2. (fig.) de om prost, tâmpit; de bou. II. s. f. pl. subfamilie de rumegătoare: boul. (<fr. bovin/és/, lat. bovinus)

BOVÍN, -Ă adj. De bou, din specia boului. // s.f.pl. Subfamilie a rumegătoarelor, care are ca tip boul; (la sg.) animal din această subfamilie. [< fr. bovin, it. bovino, lat. bovinus].