BRĂZDÁR, brăzdare, s.n. 1. Parte componentă a plugului, care taie brazda (1) în plan orizontal. 2. Parte constitutivă la maşinile de semănat, care introduce seminţele în pământ. – Brazdă + suf. -ar.

BRĂZDÁR s. (TEHN.) fier lat, (prin Olt. şi Transilv.) sapă. (~ la plug.)

brăzdár s. n., pl. brăzdáre

BRĂZDÁR ~e n. Parte a plugului, care taie brazda în plan orizontal. /brazdă + suf. ~ar