CẤŞIŢĂ, câşiţe, s.f. Insectă dipteră ale cărei larve se dezvoltă în brânză alterată (Piophila casei); larva acestei insecte. – Et. nec.

CÂŞIŢĂ s. (ENTOM.) strepede, (Munt.) carete, (Transilv. şi Bucov.) codaţ. (~ este o larvă care se dezvoltă în brânza alterată.)

câşiţă s. f., g.-d. art. câşiţei; pl. câşiţe

casíţă casíţe, s.f. (reg.) crin galben.

căşíţă, căşíţe, s.f. (reg.) 1. alveolă de fagure, căsuică, căsuţă. 2. solniţă din coajă de mesteacăn; sărăriţă. 3. despărţitură într-un sertar, chichiţă, casetă, pui, sipet; despărţitură in şerpar. 4. firidă. 5. colacul fântânii; ghizdurile fântânii. 6. construcţie de bârne umplută cu pietre. 7. chiotoare la cămaşă. 8. zăbală.