|
|
călugări. 5 rezultate gasite
CĂLUGĂRÍ, călugăresc, vb. IV. Refl. şi tranz. A (se) face călugăr (1) sau călugăriţă (1). – Din călugăr.
CĂLUGĂRÍ vb. (BIS.) (rar) a (se) tunde, (înv.) a (se) postrigi.
călugărí vb., ind. prez. 1 sg. şl 3 pl. călugărésc, imperf. 3 sg. călugăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. călugăreáscă
A SE CĂLUGĂR//Í mă ~ésc intranz. A trece în tagma călugărilor; a deveni călugăr. /Din călugăr
A CĂLUGĂR//Í ~ésc tranz. A face să se călugărească. /Din călugăr
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
