CALAMBÚR, calambururi, s.n. Joc de cuvinte bazat pe echivocul rezultat din asemănarea formală a unor cuvinte deosebite ca sens. – Din fr. calembour.

calambúr s. n., pl. calambúruri

calambúr (-ruri), s.n. – Joc de cuvinte. Fr. calembour. – Der. calamburgiu, s.m. (amator de jocuri de cuvinte).

CALAMBÚR ~uri n. Joc de cuvinte bazat pe asemănarea sonoră a unor cuvinte cu sens diferit. /<fr. calembour

CALAMBÚR s.n. Joc de cuvinte întemeiat pe echivoc sau pe asemănarea ca formă a unor cuvinte deosebite ca sens; parahreză. [Pl. -ruri. / < fr. calembour, cf. Kalemberg – ambasador german la Paris care stâlcea cuvintele franţuzeşti].

CALAMBÚR s. n. 1. joc de cuvinte întemeiat pe echivoc sau pe asemănarea formală a unor termeni deosebiţi ca sens; parahreză. 2. problemă enigmistică bazată pe echivoc. (<fr. calembour)