CAMPAMÉNT, campamente, s.n. Instalare temporară a unei unităţi militare sau, p. ext., a unui grup de turişti, de vânzători etc. pe un câmp, în corturi; tabără (1); (concr.) locul unde are loc instalarea; obiectele necesare instalării – Din fr. campement.

CAMPAMÉNT s. (MIL.) lagăr, tabără, (înv.) sălaş, tabie. (~ al unui regiment.)

campamént s. n., pl. campaménte

CAMPAMÉNT ~e n. 1) Popas al unor grupe de oameni (turişti, vânători, sportivi etc.). 2) Popas într-o localitate a unei trupe militare în marş; cantonament; bivuac; tabără; lagăr. 3) Inventar folosit pentru o asemenea staţionare. /<fr. campement

CAMPAMÉNT s. n. instalaţie temporară în corturi, a unei unităţi militare, a unor turişti etc. (<fr. campement)

CAMPAMÉNT s.n. Staţionare într-un loc (plat), în corturi, a unei unităţi militare sau (p. ext.) a unor turişti, vânători etc. ♦ Loc unde s-a instalat o unitate militară în corturi. ♦ Materiale folosite pentru o asemenea operaţie militară. [< fr. campement].