CARBURATÓR, carburatoare, s.n. Aparat al unui motor cu ardere internă, cu aprindere electrică, în care se formează amestecul carburant, în proporţia dorită, prin difuzarea combustibilului într-un curent de aer. – Din fr. carburateur.

carburatór s. n., pl. carburatoáre

CARBURAT//ÓR ~oáre n. Aparat în care se formează carburantul pentru motoarele cu ardere internă. /<fr. carburateur

CARBURATÓR s.n. Aparat în care se amestecă aerul cu combustibilul (la motoarele cu explozie). [< fr. carburateur].