CARDÁNIC, -Ă, cardanici, -ce, adj. 1. (Despre un sistem de suspensie) Care permite unui obiect suspendat să-şi păstreze poziţia orizontală. 2. (Despre un sistem de articulaţie a două piese ale unui mecanism) Care permite uneia dintre piese să-şi păstreze poziţia favorabilă transmiterii mişcării, indiferent de poziţia celeilalte piese. ♢ Ax cardanic sau axă cardanică = arbore de transmisie (la automobile şi la alte maşini) care leagă cutia de viteză cu arborele diferenţialului. – Cardan + suf. -ic.

cardánic adj. m., pl. cardánici; f. sg. cardánică, pl. cardánice

CARDÁNI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de cardan; propriu cardanului. /cardan + suf. ~ic

CARDÁNIC, -Ă adj. 1. Care dă voie unui obiect în suspensie să-şi păstreze poziţia orizontală. 2. (Despre un sistem de articulaţie) Care permite unei piese să stea într-o poziţie favorabilă pentru transmiterea mişcării. ♢ Ax cardanic = arbore de transmisie care leagă cutia de viteze a unui motor cu arborele diferenţialului. [< it. cardanico].