CAUCIÚC, (2) cauciucuri, s.n. 1. Produs industrial, elastic şi rezistent, fabricat din latexul unor arbori tropicali sau obţinut pe cale sintetică, utilizat la confecţionarea anvelopelor, a benzilor elastice, a tuburilor, etc. 2. Anvelopă (pneumatică) care îmbracă roţile automobilelor, biciletelor etc. [Pr.: ca-u-] – Din fr. caoutchouc, rus. kauciuk.

CAUCIÚC s. (pop.) gumilastic. (Praştie din ~.)

cauciúc s. n. (sil. ca-u-ciuc), (anvelope) pl. cauciúcuri

CAUCIÚC ~uri n. 1) Produs industrial elastic şi rezistent, obţinut din latexul unor arbori tropicali sau fabricat pe cale sintetică, având diferite întrebuinţări. ~ sintetic. 2) Anvelopă pentru roţile vehiculelor. [Sil. ca-u-ciuc] /<fr. caoutchouc, rus. kauciuk

CAUCIÚC s.n. 1. Substanţă elastică şi rezistentă, care se fabrică sintetic sau din sucul unor arbori tropicali originari din America de Sud. 2. Anvelopă (umplută cu aer) care îmbracă roţile automobilelor, ale trăsurilor, ale bicicletelor etc. [Pron. ca-u-ciuc, pl. -uri. / < fr. caoutchouc, cf. sud-americ. cahuchu].

cauciúc (-curi), s.n. – Produs industrial, elastic şi rezistent, fabricat din latexul unor arbori tropicali. Fr. caoutchouc. – Der. cauciuca, vb.