CEŢÓS, -OÁSĂ, ceţoşi, -oase, adj. Cu ceaţă, plin de ceaţă, întunecat de ceaţă. – Ceaţă + suf. -os.

Ceţos ≠ limpede, clar, lămurit

CEŢÓS adj. (MET.) înceţoşat, înnegurat, nebulos, neguros, pâclos, (rar) neguratic, neguriu. (Vreme ~oasă.)

ceţós adj. m., pl. ceţóşi; f. sg. ceţoásă, pl. ceţoáse

CEŢ//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) (despre timp) Care se caracterizează prin ceaţă; neguros. 2) Care este învăluit de ceaţă. Cer ~. 3) (despre ochi, privire) Care vădeşte lipsă de luciditate; împăienjenit; tulbure; neguros. 4) şi adverbial fig. (despre stil, mod de exprimare) Care este lipsit de claritate; neclar; nebulos. Fraze ~oase. /ceată + suf. ~os