CÍCLU, cicluri, s.n. 1. Succesiune de fenomene, stări, operaţii, manifestări etc. care se realizează într-un anumit interval de timp şi care epuizează, în ansamblul lor, evoluţia unui anumit proces (repetabil): totalitatea fenomenelor, faptelor, acţiunilor etc. legate între ele. ♢ Ciclu anual = perioadă de un an în care pământul face o rotaţie completă în jurul soarelui. Ciclu solar = perioadă de 28 de ani după expirarea căreia datele diferitelor zile ale anului cad în aceleaşi zile din săptămână. Ciclu de conferinţe (sau de lecţii etc.) = serie de conferinţe (sau de lecţii etc.) care tratează diverse aspecte ale unui subiect unitar. ♦ (Şi în sintagma ciclu menstrual) Menstruaţie, ♦ Durata unui ciclu (1). ♦ Diagramă care reprezintă un ciclu (1). **Grup de producţii (literare, muzicale) care au o temă comună. 2. Lanţ închis de atomi din molecula unei substanţe. 3. Valorile succesive pe care le capătă o mărime periodică în cursul unei perioade date. 4. (Fiz.; ieşit din uz la noi; în construcţia) Cicli pe secundă = hertzi. – Din fr. cycle, lat. cyclus.

CÍCLU s. 1. (ASTRON.) (înv.) crâng, crug. (~ul lunii.) 2. (FIZ.) ciclu pe secundă v. hertz. 3. v. men-struaţie.

cíclu s. n. (sil. -clu), art. cíclul; pl. cícluri

CÍCLU ~ri n. 1) Ansamblu de fenomene care se produc în evoluţia unui proces şi care constituie un cerc închis. ~ de ardere. ~ anual de rotaţie a Pământului. ♢ ~ geografic schimb succesiv al etapelor de dezvoltare a reliefului scoarţei Pământului. ~ vital totalitate a fazelor de dezvoltare, prin care trece un organism pentru a deveni matur şi capabil de a se reproduce. 2) Succesiune de manifestări având o temă comună. ~ de conferinţe. ~ de concerte. 3) Lanţ închis de atomi în molecula unor compuşi chimici. 4) Grupare a claselor în învăţământ. ~ primar. 5) Hemoragie fiziologică la femei, care se produce lunar; menstruaţie. /<fr. cycle, lat. cyclus

CÍCLU s.n. 1. Serie, lanţ de fenomene, de stări etc., care se produc totdeauna în aceeaşi ordine. ♦ Serie, număr de luni, de ani etc., după care se reproduc constant anumite fenomene în aceeaşi ordine. ♦ Serie de producţii literare, de opere ştiinţifice etc. cu temă comună. 2. Lanţ închis de atomi din molecula unei substanţe. 3. Totalitatea stărilor succesive prin care trece un sistem fizic într-o transformare ciclică. 4. Unitate de măsură pentru frecvenţă (la vibraţii), reprezentând frecvenţa unei vibraţii cu perioada de o secundă. [Pl. -uri. / < lat. cyclus, cf. it. ciclo, fr. cycle, gr. kyklos – cerc].

cíclu (-luri), s.n. – Succesiune de fenomene, stări etc. care se realizează la un anumit interval de timp. – Var. chiclu. Fr. cycle, lat. cyclus, înv. (sec. XVIII) din gr. ϰύϰλος. – Der. ciclic, adj.