CIRCUMSPÉCT, -Ă, circumspecţi, -te, adj. (Livr.) Care vorbeşte şi acţionează cu prudenţă, cu rezervă; care trădează, exprimă prudenţă; precaut, prudent, rezervat. – Din lat. circumspectus, fr. circonspect.

Circumspect ≠ imprudent, neprevăzător

CIRCUMSPÉCT adj. v. bănuitor, neîncreză-tor, suspicios, temător.

CIRCUMSPÉCT adj. v. prudent.

circumspéct adj. m., pl. circumspécţi; f. sg. circumspéctă, pl. circumspécte

CIRCUMSPÉC//T ~tă (~ţi, ~te) livr. Care dă dovadă de prudenţă; prevăzător; prudent; precaut. /<lat. circumspectus, fr. circonspect

CIRCUMSPÉCT, -Ă adj. Atent (în vorbe, în acţiuni); chibzuit, precaut, prudent. [< lat. circumspectus, cf. fr. circonspect].