|
clopotar. 4 rezultate gasite
CLOPOTÁR, clopotari, s.m. 1. Persoană care trage clopotele (1) la biserică. 2. Persoană specializată în fabricarea clopotelor (1). – Clopot + suf. -ar.
CLOPOTÁR s. (prin Transilv.) sfăt. (~ la biserică.)
clopotár s. m., pl. clopotári
CLOPOTÁR ~i m. Persoană care trage clopotele. /clopot + suf. ~ar
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|