CÓLICĂ, colici, s.f. Durere abdominală violentă.

CÓLICĂ, colici, s.f. (Mai ales la pl.) Simptom al unei boli la om şi la animale, manifestat prin dureri puternice produse de contracţia musculară a organului bolnav. ♢ Colici hepatice = dureri puternice de ficat. Colici nefritice = dureri mari de rinichi.

COLÍCĂ, colici, s.f. Durere abdominală intensă care survine în criză. Colică nefritică. Colică biliară. – Din fr. colique, lat. colica.

CÓLICĂ s. (MED.) crampă, spasm, (reg.) apucat, apucătură, matrinchină, mătrice, strâns, strân-soare, strânsură, vătămătură. (~ biliară.)

cólică s. f., g.-d. art. cólicii; pl. cólici

CÓLI//CĂ ~ci f. Durere acută cu caracter spasmodic în cavitatea abdominală. [G.-D. colicii] /<fr. colique, lat. colica

CÓLICĂ s.f. (Med.) Durere abdominală puternică cu caracter spasmodic. [< fr. colique, cf. gr. kolon – intestin].