COLIVÍE, colivii, s.f. 1. Cuşcă mică făcută din vergele de metal sau de lemn, în care sunt ţinute păsările cântătoare sau decorative. 2. Construcţie de metal acţionată mecanic, care serveşte la transportarea persoanelor şi materialelor în puţurile unei mine. – Din sl. kulĩvija.

COLIVÍE s. 1. (reg.) caliţcă, căleatcă, chişiţă. (O ~ pentru păsări.) 2. (reg.) corfă. (~ de mină.)

colivíe s. f., art. colivía, g.-d. art. colivíei; pl. colivíi, art. colivíile

COLIVÍ//E ~i f. 1) Cuşcă mică din vergele de metal sau de lemn în care sunt ţinute păsările cântătoare sau decorative. 2) Construcţie de metal folosită pentru transportul personalului şi materialelor în mină. 3): ~a scării spaţiul închis rezervat scării unei clădiri; casa scării. [Art. colivia; G.-D. coliviei; Sil. -vi-e] /<sl. kulivija