COMPENSÁŢIE, compensaţii, s.f. Faptul de a compensa; p. ext. ceea ce serveşte pentru a compensa ceva. [Var.: compensaţiúne s.f.] – Din fr. compensation, lat. compensatio, -onis.

COMPENSÁŢIE s. compensare, daune (pl.) v. despăgubire.

compensáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. compensáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. compensáţiei; pl. compensáţii, art. compensáţiile (sil. -ţi-i-)

COMPENSÁŢI//E ~i f. 1) Ceea ce compensează o pierdere. 2) Operaţie financiară de reglare a vânzărilor şi cumpărărilor prin virament reciproc. [Art. compensaţia; G.-D. compensaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. compensation, lat. compensatio

COMPENSÁŢIE s. f. compensare; ceea ce serveşte pentru a compensa; răsplată, despăgubire. (<fr. compensation, lat. compensatio)

COMPENSÁŢIE s.f. Compensare; (p. ext.) ceea ce reprezintă o compensare, se dă sau foloseşte pentru a compensa; răsplată, despăgubire. [Gen. -iei, var. compensaţiune s.f. / cf. fr. compensation, it. compensazione, lat. compensatio].