CONCORDÁNT, -Ă, concordanţi, -te, adj. Care concordă (cu...), care coincide, care se suprapune cu... ♦ Straturi (sau formaţii) geologice concordante = straturi care s-au depus într-un proces continuu de sedimentare. – Din fr. concordant.

Concordant ≠ discordant, disonant

CONCORDÁNT adj. 1. coincident, corespunzător, echivalent, (livr.) congruent, (înv.) consunant. (Elemente ~.) 2. armonios, echilibrat, propor-ţionat, regulat, simetric. (Un ansamblu ~.)

concordánt adj. m., pl. concordánţi; f. sg. concordántă, pl. concordánte

CONCORDÁN//T ~tă (~ţi, ~te) Care concordă; cu proprietatea de a concorda. Versiuni ~te. /<fr. concordant

CONCORDÁNT, -Ă adj. care concordă. o noţiuni ĕ = noţiuni ale căror sfere coincid; (geol.) straturi ĕ = straturi depuse paralel unele peste altele. (<fr. concordant, it. concordante)

CONCORDÁNT, -Ă adj. Care concordă. ♢ Noţiuni concordante = noţiuni ale căror sfere coincid integral sau parţial; (geol.) strate concordante = strate dispuse paralel unele peste altele. [< fr. concordant, it. concordante].