CONDAMNÁBIL, -Ă, condamnabili, -e, adj. Care merită să fie condamnat, dezaprobat; reprobabil. – Din fr. condamnable.

Condamnabil ≠ necondamnabil

CONDAMNÁBIL adj. blamabil, criticabil, neîngă-duit, neonorabil, nepermis, regretabil, reprobabil, ruşinos, urât, vinovat, (livr.) reprehensibil, (înv.) ocarnic, ocărâtor, ruşinător. (O faptă ~.)

condamnábil adj. → damnabil

CONDAMNÁBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi condamnat; în stare de a fi condamnat; reprobabil. Făptă ~ă. /<fr. condamnable

CONDAMNÁBIL, -Ă adj. care merită, trebuie să fie condamnat; reprobabil. (<fr. comdamnable)

CONDAMNÁBIL, -Ă adj. Care merită, trebuie să fie condamnat; reprobabil. [Cf. fr. condamnable].