|
consfinţire. 4 rezultate gasite
CONSFINŢÍRE, consfinţiri, s.f. Acţiunea de a consfinţi; stabilire, consacrare. – V. consfinţi.
CONSFINŢÍRE s. 1. consacrare, fixare, stabilire, statornicire, (înv.) sfinţire. (~ unui obicei.) 2. v. con-firmare. 3. v. le-galizare.
consfinţíre s. f. → sfinţire
CONSFINŢÍRE s.f. Acţiunea de a consfinţi; consacrare. [< consfinţi].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|