CONTRACTÁRE, contractări, s.f. Acţiunea de a (se) contracta şi rezultatul ei. – V. contracta.

CONTRACTÁRE s. 1. (JUR.) încheiere. (~ unei căsătorii.) 2. v. contracţie. 3. (FIZIOL.) contracţie, strângere, zgârcire, (înv.) strânsoare, zgârcitură. (~ a unui muşchi.) 4. v. chircire. 5. v. crispare.

contractáre s. f., g.-d. art. contractării; pl. contractări

CONTRACT//ÁRE ~ări f. 1) v. A CONTRACTA. 2) Împrumut de bani cu îndeplinirea formelor legale. /v. a (se) contracta

CONTRACTÁRE¹ s.f. Acţiunea de a contracta¹ [în DN]. ♦ Formă de achiziţionare bazată pe contracte. [< contracta¹ – în DN].

CONTRACTÁRE² s.f. Acţiunea de a (se) contracta² [în DN] şi rezultatul ei; contracţie. [< contracta² – în DN].