CONTRAFÓRT, contraforturi, s.n. 1. Întăritură masivă de beton sau de zidărie în formă de pilastru, care formează corp comun cu un zid şi care serveşte la mărirea rezistenţei lui. 2. Fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracţie. – Din fr. contrefort.

CONTRAFÓRT s. (ARHIT.) (pop.) pinten. (~ la zidul unei cetăţi.)

contrafórt s. n., pl. contrafórturi

CONTRAFÓRT ~uri n. Întăritură din piatră sau beton alăturată unui zid înalt pentru a-l consolida. /<fr. contrefort

CONTRAFÓRT s. n. 1. masiv de zidărie sau beton care îngroaşă din loc în loc un zid lung şi înalt pentru a-l consolida. 2. fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracţie. (<fr. contrefort)

CONTRAFÓRT s.n. 1. Stâlp masiv de zidărie care îngroaşă din loc în loc un zid lung şi înalt pentru a-l consolida. 2. Fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracţie. [Pl. -turi, (s.m.) -ţi. / cf. fr. contrefort, it. contrafforte].