CONTRÓL, controale, s.n. 1. Analiză permanentă sau periodică a unei activităţi, a unei situaţii etc. pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de îmbunătăţire. ♢ Lucrare de control = lucrare scrisă prin care se verifică periodic cunoştinţele elevilor sau ale studenţilor. Cifră de control = exponent care indică limitele cantitative ale producţiei. Punct de control = loc fix (la marginea unui oraş, a ţării etc.) unde organele autorităţii supraveghează îndeplinirea formalităţilor legale de către cei care trec. Control obştesc = formă de control social, specifică ţărilor socialiste, care se exercită de către masele largi de oameni ai muncii şi de reprezentanţii organizaţiilor de masă şi obşteşti. ♦ Supraveghere continuă (morală sau materială); stăpânire, dominaţie. ♦ Putere de dirijare a propriilor sale gesturi şi mişcări. 2. Instituţie sau grup de persoane care supraveghează anumite activităţi. 3. (La pl.) Registru de evidenţă a personalului (şi animalelor) unei unităţi militare. – Din fr. contrôle.

CONTRÓL s. 1. v. verificare. 2. inspectare, inspecţie, revizie, verificare. (~ul a decurs în bune condiţii.) 3. v. supraveghere. 4. v. comandă. 5. (MED.) vizită. (~ medical.) 6. dominaţie, supremaţie. (Deţine ~ul în industria petrolieră.)

contról s. n., pl. controále

CONTR//ÓL ~oále f. 1) Examinare a unei activităţi pentru a asigura buna ei desfăşurare. A ţine sub ~. ♢ Lucrare de ~ lucrare scrisă prin care se verifică periodic cunoştinţele elevilor sau ale studenţilor. 2) Organ care are însărcinarea de a controla. ♢ Punct de ~ loc unde organele autorizate supraveghează îndeplinirea formalităţilor legale. 3) Verificare a propriilor manifestări; autocontrol. /<fr. contrôle

CONTRÓL s. n. 1. verificare a unei activităţi pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de îmbunătăţire. o cifră de ~ = exponent care indică limitele cantitative ale producţiei; lucrare de ~ = lucrare scrisă prin care se verifică periodic cunoştinţele elevilor şi studenţilor. ♢ urmărire a funcţionării unui sistem tehnic, proces tehnologic etc. ♢ supraveghere continuă (morală sau materială). 2. stăpânire. ♢ dirijare a propriilor mişcări şi manifestări. 3. instituţie însărcinată cu supravegherea unor activităţi. 4. (pl.) registru de evidenţă a personalului (şi a animalelor) unei unităţi militare. (<fr. contr