COPÁIE, copăi, s.f. (Reg.) 1. Albie (1). 2. Ladă în care curge făina la moară. [Pr.: -pa-ie] – Din bg., scr. kopanja.

COPÁIE s. 1. v. albie. 2. covată, (pop.) postavă. (~ a morii, în care curge făina măcinată.)

copáie s. f., g.-d. art. copăii; pl. copăi

COP//ÁIE ~ăi f. reg. 1) Vas de lemn, de formă alungită, folosit la plămăditul pâinii, spălatul rufelor etc.; albie; covată. 2) Ladă de lemn în care curge făina la moară. [Art. copaia; G.-D. copăii; Sil. -pa-ie] /<bulg., sb. kopanja