CORÁBIE, corăbii, s.f. Vas mare cu pânze, folosit (în trecut) pentru transport şi pentru acţiuni militare. ♢ Expr. (Ir.) A i se îneca (cuiva) corăbiile = a fi trist, supărat, fără chef. – Din sl. korablĩ.

CORÁBIE s. (MAR.) (livr.) arcă, (rar) velier, (înv. şi reg.) naie, (înv.) chivot, vetrelă, (turcism înv.) ghimie.

corábie s. f. (sil. -bi-e), art. corábia (sil. -bi-a), g.-d. art. corăbiei/corábiei; pl. corăbii, art. corăbiile (sil. -bi-i-)

COR//ÁBIE ~ăbii f. (în trecut) Navă cu pânze folosită pentru transport şi pentru acţiuni militare. ♢ A i se îneca ~ăbiile a fi foarte întristat, amărât. [Art. corabia; G.-D. corabiei; Sil. -bi-e] /<sl. korabli