CORECTÁ, corectez, vb. I. Tranz. şi refl. A(-şi) îndrepta greşelile, defectele etc; a (se) corija. – Din corect.

CORECTÁ vb. 1. a (se) corija, a (se) îndrepta, a (se) rectifica. (Îşi ~ erorile.) 2. a corija, a îmbunătăţi, a îndrepta, a rectifica, a retuşa, (fig.) a repara. (Şi-a ~ dicţiunea.) 3. v. regulariza.

corectá vb., ind. prez. 1 sg. corectéz, 3 sg. şi pl. corecteáză

A SE CORECT//Á mă ~éz intranz. (despre persoane) A deveni mai bun; a reveni la starea normală de comportare; a se îndrepta; a se corija. /Din corect

A CORECT//Á ~éz tranz. 1) (greşeli, defecte, note etc.) A modifica în bine; a îndrepta; a corija. 2) A face să se corecteze. /Din corect

CORECTÁ vb. I. tr., refl. A(-şi) îndrepta greşelile, defectele etc.; a (se) corija. [< corect + -a].